EVOLUÅ¢II PARALELE: TELEGRAFIA ÅŸi RADIOUL (V.) de Ing. Florian Ungur

EVOLUÅ¢II PARALELE : RADIOUL în perioada interbelică

Împlinirea aspiraÅ£iilor amatorilor de radiofonie din Å£ara noastră a cerut eforturi stăruitoare, o mare tenacitate, care în timp a depăşit obstacolele tehnice ÅŸi de altă natură, întreprinderea unor paÅŸi mărunÅ£i, dar siguri, care într-un final au dus la înfiinÅ£area Societăţii de Difuziune Radiotelefonică ÅŸi a primului post naÅ£ional de radiodifuziune la 1 noiembrie 1928.

La nivelul anului 1925 era sigur faptul că în România radiofonia se afla pe un drum bun, că nu mai putea fi întârziată mult data la care ea urma să fie introdusă la nivel de masă, existând perspectiva, ca din punct de vedere al calităţii, ea să se situeze la un nivel comparabil cu acela al principalelor posturi de radio din Europa. Cu toate dificultăţile de ordin financiar ÅŸi tehnic, dar ÅŸi de mentalitate din partea autorităţilor, care se temeau că, neputând să controleze pe deplin fenomenul radiofonic, că acesta ar putea deveni o ameninÅ£are pentru stat, radiofonia în România a continuat să se dezvolte.
Depăşind cadrul general ÅŸi particular al anilor ce au precedat prima emisiune radiofonică din Å£ara noastră, merită subliniat faptul că încă de la început au fost stabilite ÅŸi s-au cristalizat în timp ideile că ’’radiofonia este un important mijloc de informare rapidă ÅŸi culturalizare, contribuind la ridicarea nivelului moral ÅŸi cultural al mulÅ£imii’’.
Rolul cultural-educativ ÅŸi ÅŸtiinÅ£ific al radioului s-a conturat încă de la primele începuturi ale transmisiunilor radiofonice când mari personalităţi ale vieÅ£ii culturale româneÅŸti au reliefat vocaÅ£ia radiofoniei ca ’’având o mare importanţă socială pentru răspândirea culturii ÅŸi unificarea sufletelor românilor’’. Merită subliniat aici rolul deosebit avut în promovarea radiofoniei româneÅŸti: Mihail Jora, Dimitrie Gusti, George Enescu Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga,Tudor Arghezi ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii.

                         

Eforturile depuse în planul organizaÅ£ional ÅŸi legislativ de către predecesorii radiofoniei au fost încununate de succes de-a lungul multor ani, astfel că  ’’….. în toate colÅ£urile ţării, muzica, cugetul ÅŸi cuvântul românesc au pătruns adânc în inimile tuturor’’.
Programele difuzate pe calea undelor radio au cuprins din cele mai diverse forme şi modalităţi, cele mai relevante fiind:

1. informarea auditoriului prin buletine de ÅŸtiri, radiojurnale, meteo, reportaje în direct;
2. emisiuni educative - cursuri radiofonice; revista literară; cronica radio;
3. emisiuni culturale - teatrul radiofonic, cicluri de emisiuni Universitatea Radio;
4. emisiuni de divertisment muzical – concerte radio ÅŸi audiÅ£ii radiofonice publice;
5. emisiuni sportive - transmisiuni în direct ale unor competiÅ£ii sportive;
6. tribuna radio – emisiuni pe teme sociologice, juridice, istorice, literare, filosofice;
7. conferinţe radiofonice
8. publicitatea radio – spoturi radio publicitare
9. emisiuni radiofonice dedicate – Ora femeilor; Ora copiilor; Ora ÅŸcolarilor; Ora sătenilor;
10. propaganda radio – prin promovarea valorilor autentice ale poporului român împotriva campaniilor revanÅŸarde ÅŸi revizioniste antiromâneÅŸti care s-au acutizat în această perioadă

Tv Online  Tv Online  Tv Online  Tv Online

Treptat, treptat radiofonia dobândea, cu siguranţă, rolul principal ca mijloc de comunicare în masă ’’….radioul fiind menit să aibă aceeaÅŸi însemnătate ca ÅŸi presa, asupra căreia are superioritatea instantaneităţii, precum ÅŸi a expresiunii personale ÅŸi directe’’.
Chiar dacă la început emisiunile radiofonice erau mai rare, fiind transmise de 2-3 ori pe săptămână, ÅŸi doar câteva ore pe zi, numărul ascultătorilor era în continuă creÅŸtere, astfel că abonamentele radio ajunseseră la 2000 la începutul anului 1927, iar la finele anului 1928 un număr de 14.487, la sfârÅŸitul anului 1938 - 274.314 abonaÅ£i ceea ce explică o dată în plus, amploarea pe care fenomenul radiofonic o căpătase în societatea românească a vremii.
În acelaÅŸi context este important să relevăm faptul că a crescut numărul orelor de emisie în funcÅ£ie de care au putut fi amplificate ÅŸi diversificate programele transmise, ceea ce a dus la creÅŸterea interesului pentru radiofonie, ÅŸi implicit a numărului de abonaÅ£i. Astfel, dacă în anul 1928 au fost transmise numai 305 ore de program, în anul următor a avut loc cea mai spectaculoasă creÅŸtere a numărului de ore transmise – 2200. Iată câteva date statistice :

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

Această creÅŸtere a numărului de ore transmise a fost posibilă datorită unei creÅŸteri constante a investiÅ£iilor ÅŸi a unei gospodăriri eficiente a acestora pe fondul unei politici de investiÅ£ii constante ÅŸi de dimensiuni tot mai crescânde.
În ansamblu, se poate aprecia că primul deceniu de existenţă a radiofoniei româneÅŸti a fost unul bun ÅŸi foarte bun. Pornită la drum, în condiÅ£ii tehnice precare, dispunând de mijloace financiare destul de limitate, având un personal de specialitate destul de restrâns ca număr, radiofonia românească a reuÅŸit să realizeze programe muzicale, vorbite ÅŸi mixte, pentru toate gusturile, pretenÅ£iile ÅŸi exigenÅ£ele auditoriului. Pe acest fond, radiofonia românească ÅŸi-a îndeplinit cu succes toate misiunile importante care i-au revenit, aceea de a informa ÅŸi de a forma opinia publică, de a educa ÅŸi ridica nivelul de cultură al poporului român, de a consolida conÅŸtiinÅ£a naÅ£ională ÅŸi a întări legăturile sufleteÅŸti dintre toÅ£i românii, de a fi ’’o voce românească auzită în toate colÅ£urile Europei ÅŸi în multe alte părÅ£i ale lumii’’.
(va urma)