M-a sunat un domn din BucureÅŸti spunându-mi că mă felicită de Ziua Radioului… Am râs … Ce puteam face.
Se repeta scenariul din anii trecuÅ£i, în care, AsociaÅ£ia Pro Radio Antic insista pe lângă sărbătorit (Radio Romania) să-ÅŸi serbeze ziua de naÅŸtere… Anul acesta nu a fost să fie aÅŸa!
TotuÅŸi pentru mine ÅŸi mulÅ£i alÅ£i colecÅ£ionari această zi este o sărbătoare. O zi a “morÅ£ilor”… O zi specială, în care ne aducem aminte de cei care au fost, de cele ce au fost, fiinÅ£e ÅŸi obiecte deopotrivă, aparaÅ£inându-ne cândva… O comemorare a celor ce au fost, a celor ce ne-au creat tristeÅ£i dar ÅŸi bucurii, de câtre noi cei ce mai suntem ÅŸi avem datoria să păstrăm vie memoria celor ce au fost, că datorită lor suntem ÅŸi noi ceea ce suntem!
Pentru mine această zi a debutat fantastic. Am descoperit o carcasă a radioreceptorului Solistor … Curat, ÅŸi … gol! Fusese desfăcut, sacrificat pe altarul cercetării de nepoÅ£i care, poate peste ani au ajuns să lucreze la Electronica…
Bine că am resusit să salvez o “memorie” chiar ÅŸi în “persoana” unei cutii goale dar pe care stă mândră o sigla roÅŸie: Radio Popular.